Istoric

Vă invităm să citiți despre istoria Societății Filarmonice LYRA și a Palatului LYRA în următoarele capitole.

Statut LyraSocietatea Filarmonică Lyra a luat ființa la data de 1/13 octombrie 1883 ca urmare a inițiativei unui grup de entuziaști, iubitori de cultură și de muzică, din care făceau parte: A. de Bini, Em. Drossino, Petrică Jean, Emilio Mayer, Ioan Umvogel, Sofocle Rasti Petzalis, Petrache Corbuli și George Cavadia. Aceștia au întocmit primul statut al societății și au ales primul comitet de conducere, alcătuit din: Petrică Jean, Emilio Mayer, Petrache Corbuli, Sofocles Rasti Petzalis.

Despre rolul pe care l-a jucat Societatea Filarmonică Lyra în viaţa Brăilei aflăm dintr-o alocuţiune a lui George Cavadia dinaintea unui concert simfonic din 1915 cu orchestra simfonică a Primăriei dirijată de vienezul Hans Leopold Kern: „…În momentul în care am constituit la sfârşitul secolului trecut Societate Filarmonică Lyra, nimeni nu se mai îndoia că oraşul va deveni un oraş al muzicii. Era anul 1883. Ne-am fotografiat şi am scris în limba latină, sub numele societăţii noastre filarmonice, cuvintele: Conamur tennes grandia, jurând, astfel, să muncim cu toate forţele şi cu toată priceperea noastră, până la sacrificiu, pentru ca muzica să se înalţe în acest oraş cât mai sus. Am dorit ca din nesecatele ei izvoare să se adape cât mai mulţi, astfel încât peticul de pământ al Brăilei să ajungă a fi însemnat pe harta lumii cu Lyra, efigia muzicii, ca să se ştie că există un colţ sub Soare, unde arta sunetelor, genetic implantată într-un popor, a devenit hrana lui zilnică şi iubirea lui cea mai mare„.

Membrii fondatoriDin primii ani ai existenței sale, Societatea Filarmonică Lyra și-a asumat răspunderea organizării vieții muzicale a orașului Brăila. În anul 1883, membri fondatori au deschis o școală de muzică,au pus bazele unui cor mixt și a unei orchestre simfonice. Culturalizarea muzicală a locuitorilor Brăilei prin intermediul concertelor simfonice și camerale a început chiar din anul înființării. Directorul școlii de muzică a fost numit violoncelistul Petrică Jean, care a preluat catedrele de vioară și violoncel și a pus bazele primului cvartet de coarde. La numai trei luni de la înființare, Societatea Filarmonică Lyra și-a urcat pe scenă mica ei orchestră condusă de Petrică Jean la 12 ianuarie 1884.

Ziarele vremii notau: „Concertul a reușit în totul încât putem zice că succesul concertiștilor între care numărăm cea mai mare parte diletanți în frumoasa artă a musicei, a întrecut așteptările publicului inteligent care s’a manifestat prin numeroase aplauze o desăvârșită satisfacțiune. Saloanele erau spendid iluminate și decorate iar o esemplară ordine domnea în toate. Aceste toate denotă o deosebită solicitudine demnă de toată lauda din partea membrilor din comitetul dirigent al acestui Club și din partea celor însărcinați cu organizarea și conducerea acestor serate de elită. Nu putem trece cu vederea de a arăta aci în special că Dl. Dr. Farmacist, Petzalis, neobositul luptător pentru înființarea și continuarea acestor serate i se cuvine în mare parte mulțumirile societății Brăilene„.

Activitatea Societății Filarmonice Lyra s-a extins de la an la an atrăgând tot mai mulți tineri. Școala de Muzică a societății și-a deschis noi clase de vioară, violoncel, pian, și chiar pentru unele instrumente de suflat, flaut, clarinet, trompetă. Unii dintre ei participau la concerte și audiții alături de profesorii lor. Când s-a ținut o „soarée musicală„, în anul 1887 la 14 februarie, la salonul Weibl, un ziar al Brăilei scria : „Atât scopul pentru care a fost organisată această soaré, cât și modul cum s’a îndeplinit, ne pune în plăcuta posițiune de a putea face cunoscut concetățenilor noștri că a avut un succes deplin„.

La 12 iulie 1887 a avut loc examenul elevilor de Școala de Muzică Lyra care s-a ținut în fața profesorilor, a părinților și la care au participat și unele oficialități.

La invitația Societății Filarmonice Lyra au venit la Brăila orchestre, artiști, ansambluri de opere și operete care au îmbogățit viața muzicală a Brăilei.

Prin demersurile făcute de președintele societății, George Cavadia a luat naștere în cadrul Primărie un serviciu al muzicii, cu două instituții muzicale : fanfară și orchestră simfonică. În timp ce fanfara cânta de trei ori pe săptămână în parcurile și piețele orașului, orchestra simfonică concerta săptămânal.

Deoarece în anul 1923 localul în care Societatea şi Academia de Muzică îşi desfăşurau activităţile se arătase insuficient conducerea Societăţii filarmonice „Lyra” a hotărât să construiască un local care să servească atât pentru sediul societăţii cât şi pentru desfăşurarea activităţilor de învăţământ muzical. În acest sens preşedintele Societății filarmonice, compozitorul George Cavadia, a înaintat Primăriei o cerere pentru concesionarea unui teren viran pe locul unde fusese Grădina „Paradis”. Cererea a fost înregistrată la Primărie la nr. 19. 553/923. Comisia interimară a Primăriei oraşului Brăila, întrunită în şedinţă la data de 10 ianuarie 1923, sub preşedenţia D-lui Radu Portocală preşedinte, a dat citire petiţiei Societăţii filarmonice „Lyra”, concepută de George Cavadia în următorii termeni:

Societatea Filarmonică „Lyra” , recunoscută persoană morală prin legea promulgată în „Monitorul Oficial” din 29 Iunie a.c., voind să construiască o clădire care să cuprindă, pe lângă sălile necesare ei şi Academia de muzică pe care o întreţine, vă rog să binevoiţi a supune deliberării Onor Comisiei Interimare şi a stărui să se aprobe donarea către Societate a terenului viran de pe strada Cojocari, proprietatea comunei ( fostă grădina „Paradis”).
Prin clădirea acestui local, oraşul nostru se va îmbogăţi cu o instituţie culturală a cărei necesitate s-a vădit în deajuns în cursul celor patru ani de funcţionare a ei. (Se referă la data înfiinţării Academiei de Muzică -1919 n.n.)
Lucrările pentru executarea clădirii le vom începe imediat după acordarea terenului.
Având în vedere scopul pentru care solicităm terenul de mai sus nu ne îndoim, Domnule Preşedinte, că, atât D-vs, cât şi onorata Comisiune Interimară, veţi satisface cererea ce avem onoare a vă prezenta.
Preşedinte G. Cavadia

În urma şedinţei, Comisia Interimară a aprobat în unanimitate, cedarea, în mod gratuit, Societăţii filarmonice „Lyra”terenul viran, în suprafaţă de 1416 m.p., proprietatea comunei, donaţiunea D. Ionescu, situat în strada Cojocari (fostă Grădina „Paradis”).

Construcţia clădirii a început în anul 1924 arhitect fiind Florea Stănculescu și s-a finalizat în anul 1926. Bugetul pentru construcție a fost format din donația compozitorului George Cavadia, primul președinte al societății (1.600.000 lei),  2.800.000 lei de la Societatea Lyra, 700.000 lei de la Primăria Municipiului Brăila și alte fonduri obținute din chiria sălii și sumele adunate prin subscripție.

Pentru finalizarea lucrărilor la sala de concerte și pentru plata acusticienilor aduși din Italia, Societatea Lyra a închiriat holul și sala de concerte unui antreprenor de
cinematograf, pe nume Stavru Valerianos, care și-a denumit întreprinderea cinematografică tot Lira, ortografiată cu “i”. Datorită acusticii perfecte, sala de concerte a fost numită “Sala Dalles a Brailei“, aici concertând nume sonore în frunte cu George Enescu. 

După anul  1947, clădirea a fost naționalizată prin decretul 303/1948 împreună cu toate celelalte cinematografe din țară deși cinematograful LIRA al lui Valerianos funcționa într-un spațiu închiriat. Autoritățile de atunci au considerat clădirea, în întregul ei, cinematograf și au naționalizat ilegal clădirea.

Evenimentele celui de al doilea Război Mondial, naţionalizarea ilegală a clădirii şi a terenului ce servea drept grădină de vară şi darea lor în folosinţa trupelor sovietice, arestarea preşedintelui societăţii, profesorul de canto Liviu Macedonescu, plecarea în ţara lor de origine a celor doi profesori de canto italieni Umberto Manao şi Carlo Brunetti, şi a profesoarelor de pian Giuseppina Papanti şi Maria Confida, a profesoarei de pian Thalia Dimopol în Venezuela şi a profesorilor de vioară Eugen Simon la Satu Mare şi Constantin Drăgulinescu şi Zefir Caribian la Bucureşti, au dus practic la desfiinţarea societăţii.

Doctorul Nicu Teodorescu, fost elev al „Lyrei” pe când avea 5 ani, absolvent al Consevatorului din Cluj, profesor câţiva ani la Şcoala Specială de Muzică din Timişoara la catedrele de Istoria muzicii, Formele muzicale şi Teoria instrumentelor, instrumentist în orchestra Conservatorului, în orchestra Operei din Cluj, în „Orchestra Naţională a Tineretului” şi muzicolog la Filarmonica din Timişoara, venind cu postul de medic la Brăila, şi-a luat drept obiectiv cultural renaşterea „Lyrei”.

În ianuarie 1974, doctorul Nicu Teodorescu împreună cu Andrei Heinl și Petrișor Beșchea, dirijorii corului bărbătesc Armonia, l-au convins pe președintele „Comitetului pentru Cultură” al Brăilei, Ion Roșu, de necesitatea renașterii acestei societăți.

În dimineaţa zilei de 24 februarie 1974, la orele 11, în sala „Progresul” a avut loc şedinţa de renaştere a Societăţii Filarmonice condusă de preşedintele Comitetului Judeţean de Cultură de atunci, Ion Roşu.Afișul concertului dat cu ocazia reînființării
Comitetul de conducere al societății a fost format la acea dată din: doctorul Nicu Teodorescu, fost elev al „Lyrei”, Iulian Anghelescu, fost elev al „Lyrei”, Dumitru Pâslaru, directorul Teatrului „Maria Filotti”, inginer Edmond Esrig, director P.A.L, Nicolae Cărăuşu, preşedinte U.J.C.M., inginer Gheorghe Dobrescu, inginer C.F.R.,Tănase Rusu, maestru modelator la I.U.G. „Progresul”. 

Membrii de onoare ai societății au fost numiți: artista emerită Dina Cocea, Magda Nicolau, pianistă concertistă, Elisabeta Neculce-Carţis, soprană, Dumitru D. Botez, profesor universitar, artist emerit, compozitor şi dirijor, Petre Brâncuşi, profesor doctor şi rector al Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, Iosif Conta, dirijor, artist emerit, Vasile Donose muzicolog şi compozitor, Viorel Cosma, muzicolog, lector la Conservatorul de Muzică, „Ciprian Porumbescu”, Dumitru Ungureanu, profesor universitar, şef de catedră la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, şi omul de suflet al „Lyrei”, Vladimir Boantă, pianist, doctor în ştiinţe juridice, fost elev al Academiei de Muzică „Lyra”.

Cu ocazia reînființării Lyrei, a doua zi a concertat Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta, cu soliști Octav Enigărescu și Elisebeta Neculce Carțiș care au cântat împreună cu corul bărbătesc „Armonia” fragmente din oratoriul „Tudor Vladimirescu”.

Din acel moment, Societatea Muzicală „LYRA”, așa cum a fost atunci denumită,  a primit două camere în Cinematograful LYRA, la parter, pentru a-și desfășura activitatea.

În anii care au urmat, doctorul Nicu Teodorescu a reușit să formeze o orchestră simfonică, un cor mixt și chiar o orchestră de copii care au concertat în Brăila în sala Clubului Progresul sau în sala mică „George Cavadia” de la parterul Palatului LYRA.

Tot în acei ani societatea a organizat și spectacolele „Orfica Lyrei”, un dialog  al artelor, având invitați prestigioși artiști, actori, balerini, în spectacole care au fost ținute și la Galați și Focșani. Ziarul local din Focșani titra la 2 februarie 1982:
Melomanii brăileni şi-au onorat renumele făcând sală plină luni 25 ianuarie la concertul coral-simfonic pe care l-a organizat Societatea filarmonică „Lyra”. Credincioasă idealurilor sale de a face cunoscute valorile perene ale patrimoniului cultural naţional „Lyra” l-a omagiat pe marele Eminescu într-un recital de poezie susţinuţi de cunoscuţii actori Victor Rebenciug, Mariana Mihuţ, Ion Marinescu, Elena Sereda şi Gheorghe Cozorici. „Intermezzo-urile” balerinelor Ileana Iliescu, artistă emerită, şi Mihai Babuşcă de la „Opera Română” din Bucureşti, au satisfăcut gusturi diferite şi necesar gândite de organizatori în două intervenţii pe poante cu piese de S. Prokofiev şi L. Minkus. Ceea ce a dat culoare şi densitate actului de cultură, constituindu-se într-un adevărat „maraton” al muzicii bune înscrise în programul concertului coral-simfonic, a fost Corul de cameră al Societăţii filarmonice „Lyra” cu „Cântece de dragoste”, de Brahms, „Concertul pentru vioară şi orchestră în La major”, de W. A. Mozart cu doctorul Nicu Teodorescu la pupitru dirijoral şi Victor Ardeleanu solist şi „Simfonia I în Do major”, de Beethoven„.